Blogul se mută

     După vreun an şi ceva de descărcat frustrări aici, am reuşit să trec blogul pe domeniu privat. Noua adresă a blogului este snapto.eu

     Deocamdată mai am de făcut multe chestii la el, până mă obişnuiesc etc…

     Rog abonaţii prin feed să schimbe adresa. Probabil o să şterg blogul vechi.

     Ne vedem dincolo. Mulţumesc frumos cititorilor, comentatorilor şi vizitatorilor!

De ce iubesc femeile…

ăbăăă… Coelho!

     Mă uitam la TV mai devreme. Aveam o durere de cap şi m-am aşezat în pat, altfel nu îl deschideam nici astăzi.

     Pe Antena 2 era Ilinca Vandici de vorbă cu presa, sau cam aşa ceva. Nu ştiam cine e aşa că am dat un search pe Google, prietenul meu cel mai bun, care îmi răspunde la aproape toate întrebările. Am aflat că este o blondă simpatică, cu ochii verzi şi am continuat să mă uit la emisiune.

     La un moment dat a venit vorba de cărţi citite. Am ajuns la concluzia că, în România, s-a creat o modă şi la cititul cărţilor. Ca să pari interesant, trebuie neaapărat să spui că citeşti Liiceanu sau Coelho. Neaapărat Alchimistul de la Coelho. Bineînţeles, acesta a fost şi răspunsul – Coelho, Alchimistul.

     Ca să pari şi mai interesant, şi aici e vorba de toţi interesanţii de pe la TV, trebuie neaapărat să îţi introduci în vocabular ticul “ăbăăă…” şi să-l foloseşti la fiecare răspuns pe care-l dai. Chiar dacă nu ai acest tic, trebuie să încerci să-l ai, te face să pari un om mai special. Pe dracu.

PS: Ăbăăă… Nu ştiu… Dar cred că mă duc să mă culc…

Manele la Eurovision. Hai România!

     Nu m-am uitat niciodată la Eurovision, pentru că n-am vrut să văd rahat. Avem şi trupe bune în Românica, dar nu au voie să apară la TV, pentru că, fie nu sunt la modă, fie nu cântă dance şi alte rahaturi.

     Iată aici cele 24 de piese intrate în semifinale pentru Eurovision 2009.

     Avem aşa:

     – Manele: Costi Ioniţă, Blaxy Girls. Deocamdată am identificat doar doi artişti.

     – Love: Toate piesele se bazează pe iubire din câte văd. De unde atâta?

     – Adi Despot în juriu: Îmi pare rău pentru Costi şi Blaxy. Asta e, măcar aţi încercat…

      Sunt trei categorii de muzică în România: muzica de căcat de la Eurovision, muzica de căcat de la TV (cam aceeaşi cu cea de la Eurovision) şi muzica bună din Romania, care nu se difuzează la TV.

Eşti frumoasă, da’ proastă mai eşti!

     Ultima modă dă la Paris spune că trebuie să-ţi dai cu ciocolată pă faţă.

     Odată ce faţa îţi va fi acoperită dă ciocolată şi va străluci precum o păpuşă dă plastic, vei atrage gibonii cu BMW şi Porsche Cayenne, pă care îi vei părăsi când, bineînţeles, îţi vei da seama că n-au bani dă benzină să te plimbe pă DN1.

     Mergând prin mirobolantul şi superbul Bucureşti, vei întâlni multe dudui ca cea descrisă mai sus. Unele dintre ele foarte frumoase, serios vorbind. Frumuseţea, feminitatea, inocenţa şi toate trăsăturile superbe, pe care duduile le au, dispar. Dispar din cauza pudrării cu ciocolată. Spun ciocolată ca să nu spun altceva mai urat şi mirositor. Da, aţi ghicit, este vorba de căcat.

     Eu, când văd o duduie de-asta, mai întâi mă întreb dacă e adevărată, a doua oară mă întreb dacă e de pe centură, a treia oară îmi imaginez cum arată în realitate, (adică fără să fie photoshopată real) şi a patra oară mă întreb cât timp îi ocupă mozolitul pe faţă. În ultimă fază imi pare rău, pentru că, după cum am spus, unele ar fi chiar frumoase dacă nu s-ar mozoli. Dar de ce folosesc fond de ten ciocolatiu? Asta nu o pricep oricâte scheme mi-ar face cineva.

     Dar gândirea lor funcţionează altfel. Dacă nu dai trei straturi de fond de ten, degeaba eşti frumoasă, fatăăă!

PS: Încercaţi cu Finetti, gibonii vă vor adresa un scurt “Ce dulce eşti, păpuşa!”, şi, cu ocazia asta,vor putea să fie sinceri.

Despre Gaahl

     Defapt nu despre Gaahl, o să vedeţi că el nu e deloc important la un moment dat, mai bine zis – despre comentatori şi despre cât de pertinente sunt ideile unora.

     Pe Metalhead s-a postat un filmuleţ, în care Gaahl vorbeşte despre atracţia lui faţă de bărbaţi.

     Că Gaahl este gay, nu mă interesează, ba mai mult, mi se pare ceva banal şi de neluat în seamă. E viaţa lui, sunt plăcerile lui şi-aşa mai departe. Cât despre formaţia Gorgoroth, iar nu mă interesează, pentru că nu ascult muzica lor. 

     Până aici totul pare normal. Dar să ne uităm ce comentează lumea. Am citit fiecare comentariu în parte, nu mă simt prea bine, dar am reuşit să râd în hohote.

     Minunaţi-vă!

UPDATE: Gaahl revine  ştirea aici.

Win a Date with Tad Hamilton! (2004)

 

Regia:
Robert Luketic

În rolurile principale:
Kate Bosworth, Josh Duhamel

Gen:
Comedie, Romantic

 

     Filmul este mai mult romantic decât comedie. Mi-a plăcut. Am văzut că pe IMDb are o notă destul de mică, dar acolo votează toţi cei ce au cont, aşa că nu prea ţin cont de notele de acolo. Probabil au votat mai mult bărbaţi care încă nu-şi pot recunoaşte nici lor înşişi când le place un film romantic.

     Gogu’ din film (ăla care o iubea), îi spune lui Tad ăsta să aibă grijă cu ea şi îi mai zice că are 6 zâmbete. Eu i-am mai găsit unu’ ) – atunci când vrea să o imite pe Paula Seling. Bine, aici trebuie un exerciţiu de imaginaţie (Paula Seling cu un zâmbet care să nu fie fals şi blondă):

  

Sursa poze: IMDb.com & europafm.ro

Catholic Google

     În Cotidianul aflăm că:

     CatholicGoogle, un site bazat pe algoritmul de căutare al celebrului Google, lansat de curând, intenţionează să “ofere o platformă uşor de utilizat pentru toţi cei care îşi doresc să înveţe mai mult despre catolicism şi să asigure o navigare mai sigură pe Internet a bunilor catolici”, relatează TechCrunch. Site-ul are la bază un filtru care împiedică accesul la conţinut profanator şi pornografic, precum şi un alt filtru care favorizează rezultatele căutării care sunt direct legate de catolicism.

     Ia să vedem: porn, xxx, pussy, fuck, cock. Nu găseşte!

     Să vedem penis, sexy, hot… Astea le-au uitat? Că doar duc către site-uri “păcătoase”, nu?

UPDATE: Da’ de GodTube aţi auzit? )

Nu păcătui!

     Mâine cică e mare păcat să meargă lumea la facultate, şcoală, serviciu. Mâine se doarme până la minim 13:00-14:00.

     La trezire se mănâncă ca porcul, respectiv scroafa.

     Eu n-am de gând să păcătuiesc!

Chitare, nu chitări!

     Vreau să-mi cumpăr o chitară nouă, şi, de câteva zile, mă tot uit pe diferite siteuri. Ca de obicei, nu înţeleg lucruri…

 

     Eşti o firmă, vinzi chitare, ai site. Dacă ai site, probabil tu sau, mă rog, cel care scrie pe site e român. Dacă e român, ar trebui să ştie limba română. Nu neaapărat să ştie să spună de ce conjugare e verbul “a cânta” sau mai ştiu eu ce analiză gramaticală, dar cât de cât acolo.

 

     Să revenim. Vinzi CHITARE, care chitarele astea au COARDE. Mă gândesc că ar trebui să ştii forma corectă a lucrurilor pe care le vinzi, nu? Spun astea pentru că aproximativ toate siteurile care vând aşa ceva au scris chitări şi corzi.

     Mai sunt vânzătorii din magazine. De exemplu în magazinul Muzica, de fiecare dată când cer COARDE pentru chitară, vânzătorul/vânzătoarea se uită cam ciudat la mine, ca şi când ar spune “De unde dracu a venit ăsta de le poceşte aşa?”, sau, câteodată chiar mi se răspunde cu întrebarea: “Corzi?”. Aş răspunde cu un: “NU, bă, COARDE, că aşa am citit eu în DEX, corzi să-i spui lu bunică-ta!”, dar mă abţin şi aprob.