snapto’s blog

Ostenit, irosit printre nori adormit
Mi-e teamă de sufletul meu
Ca un vis împlinit pe pământ risipit
Ca un nod şi tăişul sunt eu
Mă gândesc să răzbat întunericul mat
Şi liniştea-mi spune ce simt
Dar renunţ, mă denunţ, şi zâmbesc încordat
Mă denunţ şi zâmbesc încordat

Lumea ta ma leagă la ochi
Lumea ta m-ascunde de tot
Viaţa mea e doar un joc
Dar,
Să fie oare capatul lumii aici?
Să fie oare capatul lumii aici?

Ma încarc din minciuni, gândul îl prefac in scrum
Mi-e teamă de sufletul meu
Mă îmbarc pe un drum pe marginea cărui ajung
Ca un nod şi tăişul sunt eu
Nu e greu să te plâng eşti prea departe oricum
Şi liniştea-mi spune ce simt
Aş dori să îţi spun, e sfârşitul acum
E sfârşitul acum

Lumea ta ma leagă la ochi
Lumea ta m-ascunde de tot
Viaţa mea e doar un joc
Dar,
Să fie oare capatul lumii aici?
Să fie oare capatul lumii aici?

Nu dispar
Nu vreau să mă pierd, nu vreau să incetez să cred,
Nu dispar
Nu vreau să mă pierd, nu vreau să incetez
Să cred…
Să cred…
Să cred…
Să cred…