M-am gândit eu aşa şi-am ajuns la concluzia că aş putea scrie o carte despre ce se mai întâmplă în mirobolantul tramvai 41. Tramvai care găzduieşte de la intelectuali la ţigănci cu fuste-nflorate puse pe furat.
Am mai scris acum un an (fără zece zile, în fine…) despre cerşetorii care brusc devin colindători şi vor să bucure lumea.
Azi am urcat liniştit în tramvai, ca de fiecare dată şi mi-am fixat privirea dincolo de geam. Uşile se închid, tramvaiul porneşte, dând tonul la un colind interpretat de două ţigănci şi-un puradel, într-un mod jegos, piţigăiat şi plângăcios:
C-am venit şiii noi la tiiiiine… La mulţi ani, muuuulţi ani cu biiineee [...]“
Am încercat să nu mai fiu atent la ce se aude. De obicei când aud colinde în perioada sărbătorilor de iarnă, parcă mă cuprinde o uşoară emoţie. Acum voiam să tacă dracului din gură. Se vedea că ţiganca n-are chef de cântat la 9:30 dimineaţa şi mârâia colindul, gâfâind şi zgârâind urechile oamenilor.
La un moment dat, nu am putut să nu fiu atent, pentru că ţiganca a cântat cuvintele magice:
” [...] La mulţi ani muuuulţi ani cu biiineee
În toţi aniiiii care VINEEE!!!”
Coboară din tramvai, iar la staţia următoare, altă ţigăncuşă cu puradeii după ea, aceeaşi interpretare. Aş fi jurat că e aia dinainte. Am fost atent să văd dacă asta poceşte versurile ca cea dinainte. Ajunge la sfârşit… şiii, şiiii, şiiii:
” [...] La mulţi ani muuuulţi ani cu biiineee
În toţi aniiiii care VINEEE!!!”
Aş fi râs în hohote, dar s-ar fi uitat lumea la mine ca la nebuni, aşa că m-am abţinut. Bineînţeles că nu mă aşteptam ca ţiganca să ştie gramatică şi să nu facă dezacorduri. Bă, da’ e colind, are versuri clare, de unde l-au învăţat toţi la fel?
La mulţi ani, mulţi ani cu biiine, în toţi aniii care VINEEEE!
Dacă ieri spuneam că e o duminică specială, azi spun că a fost sau, mă rog, încă mai este o LUNI specială. Ca şi ieri, specială din mai multe puncte de vedere: 1. E ziua României, 2. E prima zi de iarnă, 3. Nu m-am mai trezit de mult aşa de târziu ).
S-o luăm în ordine, dar de la sfârşit la început, c-aşa sunt eu pe dos.
3). Dacă ieri m-am trezit în jur de 12:00, azi am bătut recordul – aproape de 14:00. Am adormit şi tarziu, bineînţeles. “Uat dă fac?!”, mă trezesc din ce în ce mai târziu, nu ştiu cum o să reuşesc să revin la program normal.
2). Da, bă, e IARNĂ. Cum unde-i zăpada? O să vină. Presimt eu că în iarna asta o să ningă mult. Având în vedere că m-am visat la mare, înotând, sunt pe dos şi cu anotimpurile, cel puţin în subconştient.
1). Şi-aici ce-ar trebui să fac? Să spun “La mulţi ani!”? Bine, La mulţi ani şi SĂNĂTATE, că asta-i baza.
PS: Doamne, octoteşte-i păăăă romââââââni! Stresantă melodie, am senzaţia că nu se mai termină campania electorală, chiar dacă s-a şi dat rezultatul. Hai, La mulţi ani! Doamne, ocroteşte-i păăă romââââni! )
Uite, un mass nu mă lasă să închei, na că-l fac public. Mai ales că e despre România:
Rusia: Avem niste femei , de ti se scoala **** cand le vezi .
-China: Noi avem niste covoare , numai de drag stai pe ele
-Germania: Noi avem o tactica de razboi , daramam toata lumea .
-America: Avem niste avione supersonice de zbori de pe scaun .
-Romania: Noi ne culcam cu femei rusoaice pe covoare chinezesti cu tactica germana si viteza americana
De la tramvaiul 41 până la Gorjului sunt trei staţii de RATB sau o staţie de metrou. Până o să vină gerul, merg pe jos, mă mai plimb, la urma urmei “mersul pe jos face piciorul frumos”. Urăsc zicalele astea, dar le mai folosesc câteodată, fi-mi-ar obiceiu-al dracu!
Azi, cam între staţia Răsăritului şi staţia Gorjului, am dat de o turmă de hai să le zic oameni, îmbrăcaţi în portocaliu. Ultimii din turmă, şi ei tot în portocaliu, tot cu inscripţia PD-L pe căciulă şi jachetă, băteau la tarabane şi se distrau de mama focului. Ceilalţi împărţeau fulare şi căciuli JEGOASE la fiecare om mai în vârstă.
Păi, bă, JEGOŞILOR, de ce nu m-aţi oprit şi pe mine să-mi daţi fulare JEGOASE şi să-mi cântaţi la tarabane? A, tinerii nu-s uşor de manipulat? Sau m-aţi văzut mai pletos şi-aţi zis că umblu cu necuratu’?
Sunt surprins cât de entuziasmată era o femeie care tocmai primise fular portocaliu, JEGOS şi căciulă şi-asta tot JEGOASĂ, că era să uit. Cum p%¤a mea să porţi o căciulă fosforescentă, nespălată, atinsă de nişte manelişti care cântă la tarabane şi fular să te asortezi. Răspuns: uite-aşa bine, unii oameni sunt mişcaţi de generozitatea cu care sunt abordaţi de aceşti JEGOŞI şi chiar votează.
Cum p&#a mea să votezi cu unii care şi-au făcut campanie cu manele electorale, cu tarabane electorale şi cu fulare JEGOASE electorale?
Ăsta voia să fie un post scurt, dar având în vedere că turbez de nervi şi având în vedere că nu mai suport atâta prostie, atâţia JEGOŞI, atâţia cerşetori care se vor transforma în conducători, că românu-i prost şi-i votează.
O comedie muzicală pe ritmuri Rock’n'Roll, care m-a binedispus. Poate că a compensat Camp Rock (aici numele filmului are rost).
Descrierea mea ar fi – Un baterist dus cu pluta (departe, departe), plin de viaţă, imatur (parcă nu-mi place cuvântul) şi cu chef de cântat, care şi-a îndeplinit obiectivul.
În noul videoclip, cei de la Pain au introdus-o în peisaj şi pe Anette Olzon. Mulţi fani ai Nightwishului vechi (cel cu Tarja solistă) sunt nemulţumiţi că Anette apare în videoclip.
N-o să înţeleg niciodată ce au fanii Tarjei cu Anette. E clar că Tarja e de neînlocuit şi are un stil total diferit de Anette, dar ce vină are Anette că s-a despărţit Nightwishul? La urma urmei, Anette nu e vreo afonă. Dacă era, nici Nightwish nu o mai lua solistă, nici Pain nu mai facea videoclip cu ea.
Mâine, 25 octombrie, cică începe Megastar 3. Eu am urmărit şi Megastar 1 şi Megastar 2 şi am fost mulţumit cât de cât de format, de juriu, etc. Cădea şi bine – La sfârşit de săptămână, când aveai nevoie de o seară în care să te amuzi, să auzi criticile juriului (mai ales cele venite de la Despot şi Ianţu).
De ce cred că nu o să mă uit la Megastar 3?
Când am auzit că Megastar 3 o să fie cu trupe, am zis “Da, bă, o să fie un sezon foaaarte tare, o să văd şi eu cum cântă un concurent cu trupă!”. Am zis că o să vină fiecare cu trupa (unii pop, alţii rock, alţii hip-hop şi-aşa mai departe).
M-am înselat amarnic. Din câte văd, or să fie 8 grupuri vocale. Păi cum grupuri vocale, nu ziceaţi că e cu trupe? Aşadar or să fie 8 grupuleţe gen Spice Girls sau Boyzone, probabil. Exact cum îi aduceau în Megastar 1 şi 2 pe concurenţii eliminaţi şi îi puneau să cânte, fie câte 2, fie câte 3.
Dacă e aşa cum am înţeles eu, mâine o să fie prima şi ultima dată când mă uit la Megastar 3. De ce? Pentru că mă uit la Megastar pentru a vedea un solist ce interpretează o melodie sau o trupă (formaţie) făcând show pe şcenă. Spice Girls, Boyzone şi 3 Sud Est nu-mi plac!
Rock frateeeee!
Un lucru pe care nu-l înţeleg. Pur şi simplu nu mă duce mintea să înţeleg de ce arată lumea semnul rock on atunci când e fericită, beată, etc.
Când am văzut cum se numeşte filmul (Camp Rock), am crezut că o să privesc fericit la o comedie romantică, pe ritmuri de rock’n'roll. Ar fi fost un film ideal pentru relaxare şi bună dispoziţie. Chiar nu înţeleg de ce filmul se numeşte Camp ROCK, probabil pentru reclamă şi alte chestii la care eu mă pricep foarte puţin, chiar deloc.
“Camp Rock” focalizeaza pe povestea unei adolescente foarte talentata, Mitchie Torres, dornica sa devina cantareata pop.
Nasol, nu?
Comedie? Nu prea. Muzical? Da, dar mult pop. Filmul ar fi fost perfect daca se numea Camp Pop. Romantic? Hă!? La un moment dat, îmi venea să ţip: “Da’ pup-o, bă, retardatule, că io am plătit bilet!”, dar mi-am dat seama că-s acasă şi m-aud vecinii. Familie? Da. Cred că ăsta ar fi genul care i s-ar potrivi cel mai bine filmului.
Au fost câteva faze care mi-au plăcut, de pildă când a cântat el melodia la chitară (când aud chitara acustică, intru în transă), când erau ei în canoe (era locul foarte frumos, nu că îmi plăceau replicile lor, ei puteau să lipsească din peisaj) şi poate au mai fost.
Aceleaşi nemulţumiri pe care le am la cam toate filmele cu americani – Deşi au case mari şi 3 şifoniere pline cu îmbrăcăminte, ei nu se ajung foarte bine cu banii.
În ciuda tuturor aspectelor negative, filmul parcă a avut ceva, care m-a binedispus. Încă nu ştiu ce. Poate că m-a enervat pe mine numele sau încadrarea la genurile care nu se potrivesc filmului.
în rolurile principale:
Heather Graham, Mia Kirshner
Gen:
Comedie
Un film slab despre “el” şi “ea”. Banal – “Ea” află că mai are o lună la dispoziţie pentru a rămâne însărcinată, altfel nu va mai putea face copii vreodată. De menţionat că înainte să afle asta, “ea” se ceartă cu “el”. La aflarea acestei veşti, “ea” porneşte în căutarea unui bărbat cu care să facă un copil. Se împacă cu ”el-ul” ei la timp, în final totul se termină cu bine. Faze comice? Unde?
L-am văzut acum vreo două săptămâni, cred. L-am avut în “drafts” şi acum am avut timp să-l pun. Urmează altul, tot din “drafts”.
În rolurile principale:
Eddie Murphy, Elizabeth Banks
Gen:
Comedie, SF
Mă gândeam la o comedie cu Eddie Murphy, pentru că am mai văzut comedii cu el şi am râs cu poftă de fiecare dată. Am ales Meet Dave, o comedie SF – Omuleţi mici veniţi din altă galaxie, conducând o “navă spaţială” neobişnuită – un om.
Nu prea agreez eu comediile SF, poate că ăsta a fost singurul lucru care nu mi-a plăcut.
În ultimul timp am văzut drame şi am zis să fac o schimbare, drept urmare am ales să văd “Forgetting Sarah Marshall”. O comedie romantică, uşor “telenovelistică” (părerea mea), cu umor bun însă, faze care nu trebuie să lipsească dintr-un film de comedie.
Dacă te-a părăsit vreodată iubita, sigur îţi vei aduce aminte zâmbind, vizionând filmul.
)
Dacă ieri 
Doamne, ocroteşte-i păăă romââââni! 
