Viaţa sau viteza

Urăsc ştirile ProTv şi nu mă uit la ele absolut niciodată. Nu mă uit pentru că majoritatea sunt despre crime, violuri şi accidente mortale. Astăzi (sau ieri, că am terminat de scris după 12) s-a nimerit să fie televizorul deschis pe ProTv, la o ştire despre un accident de maşină groaznic, în care au murit trei oameni. Am auzit că şoferul avea 22 de ani şi, din obişnuiţă, m-am pus în locul lui. M-am pus în locul lui în sensul că m-am gândit că aş putea să păţesc şi eu ce a păţit el şi că n-ar trebui să fac ce a făcut el. Apoi am schimbat canalul. A fost singura ştire la care m-am uitat, în toată ziua.

După ceva timp am aflat de pe Facebook că şoferul era chiar un cunoscut: un fost coleg de liceu şi de bancă, cu care nu am mai ţinut legătura de vreo aproximativ patru ani şi care mă adăugase pe Facebook cu câteva zile în urmă. Nu cred în semne şi nici în întâmplări nu ştiu de care, dar nu pot să nu observ ce coincidenţe ciudate. Văzusem exact ştirea cu el, singura de altfel. Odihnească-se în pace!

Scriu asta pentru a da un exemplu. Măcar pe un om dacă îl pun pe gânduri şi îl fac să se gândească la unele lucruri banale, înainte de a se urca în maşină, şi tot e bine. Se întâmplă zilnic accidente mortale şi unele din motive banale, care ar putea fi evitate foarte uşor, cum ar fi: viteza mare, consumul de alcool, cititul sms-urilor şi vorbitul la telefon în timpul condusului şi multe altele.

Viteza nu face nimic altceva decât să te ducă mai repede dintr-un punct în altul. Dar de ce să ajungi mai repede? Nu pleacă muntele, sau marea, sau orice altceva, în alt loc, dacă ajungi tu cu o jumătate de oră sau cu o oră mai tarziu. Dacă ţii neapărat să ajungi cu o oră mai devreme, atunci poţi pleca mai devreme de acasă şi nu va mai trebui să foloseşti viteza luminii. Nu eşti cu nimic mai prejos faţă de ceilalţi participanţi la trafic dacă mergi încet.

Nu trebuie să demonstrezi nimic nimănui, chiar dacă prietenii îţi spun că mergi „ca o femeie”. Condusul nu e un joc pe calculator, în care îţi demonstrezi abilităţile de şofer priceput şi plin de scheme. Cui i se pare că se plictiseşte când conduci tu, poate să coboare oricând din maşină, pentru că tu doar te deplasezi dintr-un punct în altul, nu eşti la distrat prietenul din dreapta sau din spate.

Panourile cu „Reduceţi viteza, viaţa are prioritate!” nu sperie pe nimeni, pentru că gândirea majoritară e „Nu mi se poate întâmpla mie, eu conduc bine”. Şi asta nici măcar nu ţine de condus. Când am zis de campania „Tu cui dai accept?” că e inutilă, a sărit lumea că ce, cum pot zice că e inutilă? Că ce alte campanii ar fi mai utile decât aia? Uite, o campanie mai utilă ar fi una ca astea: „Tu la cine te urci în maşină?”, sau „Tu de ce conduci cu viteză?”, sau „Tu ce vrei să demonstrezi la volan?”.

Sursă foto: The Telegraph

Anunțuri

One response to “Viaţa sau viteza

  1. Dumnezeu sa-l ierte! A fost un coleg cu bun simt, energic si plin de viata. Oare cand o sa constientizam si noi ca mai multi cai putere sub capota nu ne fac sa avem lumea la picioare.
    Ma uitam la masina aia si nu-mi venea sa cred in ce hal a ajuns. Nu ma duce cu gandul la nimic altceva decat la un alt prieten care conduce o Octavia RS si are impresia ca sta intr-un tanc si nu i se poate intampla nimic…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s